sâmbătă, 27 august 2011

Regrete ?!

Da, am avut multe.. si? s`au dus pe rand, una dupa alta . Sunt doar simple cuvinte,  ce imi vin treptat in minte..si descriu deschis tot ce inima mea simte . Ca niciodata nu m`am schimbat, si am ramas mereu aceasi eu.. asta`i felu meu , n`o sa las capu plecat, chiar daca persoane dragii, din viata mea au plecat . Si ar fi usor daca ar fi cineva sa te ajute, dar e greu, si prefer in sinea mea sa plang . Si nu pot sa zic ca am tot ce`mi doresc, daca langa mine nu`i nimeni, pe cine sa iubesc ?! Cine poate sa simta, tot ce simt si eu ?  Cine imi intinde mana, cand i`o intind si eu ? ..  Nu, nu`mi doresc mila, doar aproape vreau sa`mi fie. M`am saturat de viata si totusi ma tem de moarte . Becul se stinge , ura se aprinde , se da o batalie interioara , o lupta mortala care o tin in mine, n`o las sa se vada si afara. Glasul suferintei, de a scapa, reinvoca stiritele necurate si te indeamna la a savarsi pacate .
 Si zi`mi tu daca stii mai bine, unde sa ma caut cand ma simt pierduta ? Unde e un loc si pentru mine ? ..


Am regretat si`o sa regret ca fara EL sunt incompleta.
  Cine`i EL , asta`i intrebarea ? 
              Raspunsul  ca EL e : 
                                              lumea  . 
                                                         cerul .
                                                                  apa . 
                                                                           soarele . 
                                                                                         stelele . 
                                                                                                       muntii . 
                                                                                                                    oamenii .


 Toate la un loc, se numesc regrete ,  in Cartea Vietii , trecute , uitate si pierdute !                              



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu